Now my brain has a profile too!

Azi am început un program de sporire a performanţei creierului.

Lumosity e ca o sală, dar pentru minte. Spun ei că "Lumosity can make you smarter and more mentally fit." Ajută şi la dezvoltarea creativităţii. Cu alte cuvinte, îţi ajută creierul să atingă performaţe mai înalte.

Ce face practic? Nişte exerciţii online, nişte joculeţe de fapt, care te ajută să îţi antrenezi anumite abilităţi. Chestii simple, cum ar fi să reţii locul în care se află un obiect şi un număr care apare câteva secunde. Sau să identifici rapid dacă două forme consecutive sunt la fel.

În funcţie de cum te descurci, are nişte indici prin care îţi măsoară aceste capacităţi, şi pe măsură ce îl foloseşti, îţi indică progresul într-un Brain Profile, unde îţi găseşti evaluată viteza, atenţia, memoria, flexibilitatea şi abilitatea de a rezolva probleme.

Pentru funcţii mai avansate - program de training personalizat, compararea scorului cu cel al altor persoane, exerciţii mai multe şi chiar remindere că nu ţi-ai făcut ... exerciţiile - se poate cumpăra şi varianta Full Access.


Sunt şi exerciţii suplimentare. Mie îmi pare foarte util un joculeţ care te ajută să îţi îmbunătăţeşti abilitatea de a face calcule rapid şi corect, abilitatea foarte slab dezvoltată la mine. Nişte ecuaţii simple - adunări, scăderi, înmulţiri - scrise pe picături de apă, pe care trebuie să le împiedici să cadă în baltă.

Să vedem cum evoluăm :)

When things refuse to happen for a reason, all you can do is try to out-random them.

Nu-mi mai dau seama dacă ninge sau bate vântul. Ieri un copil mergea cumva la nivelul geamului meu.

Am devenit şi eu ca un copil care îşi doreşte mereu fix jucăria aia pe care nu poate să o aibă. Şi în loc să îşi vadă de jucăria lui, stă şi se gândeşte cu jind la cum ar fi să se joace cu cealaltă.
Kinda sounds like adultery?
Nu, încerc doar să dau o notă poetică şi deosebită faptului că stau absolut degeaba. To be fair, stau degeaba cu o carte lângă mine. To be even more fair, cartea e închisă. Dar are semn acolo unde am rămas! La primul capitol...

Dar mai bine vorbim de jucăria cealaltă. A mea e cam... veche. Şi cam tristă şi singură.
Cealaltă jucărie e fantastică! Are cafea caldă şi râs şi zăpadă, şi mănuşi groase. Are şi puţin soare şi un fular mare mare şi colorat. Are şi căciulă, şi îmi dau seama că e o jucărie care nu există pentru acolo îmi sta şi bine cu căciula aia.
Uneori, când nu mă concentrez prea bine, sunt acolo în sandale şi rochiţă vaporoasă, şi am ochelari de soare. Da, e o jucărie cu două ... anotimpuri? Şi atunci e tot râs şi cafea, dar rece, şi îngheţată bună, clătite... perverse? şi costum de baie. Ah, da, e la mare jucăria acum.

O jucărie cu două anotimpuri, imaginară, care poate să teleporteze din Copou la mare, şi poate răci şi încălzi cafeaua la comandă. Problem?

Cartea de penal are ... 2 coperţi, muuuuuulte pagini şi numele meu pe ea.